Burnout

Buna tuturor!

  • Am trecut acum 8 luni printr.un BURNOUT la locul de munca ( care a fost defapt punctul culminant al presiunii stresului continuu, aprox 1 an de zile inainte, timp in care ma simteam ca o leguma fizic si psihic, dar nu stiam ce se întâmplă cu mine).

  • Simptomele au fost (si inca persista unele): epuizare psihica, fizica, dureri de cap îngrozitoare, tristete, nevoie de singurătate, ganduri “nu mai are sens viata, mai bine mor”, etc.

  • acum 8 luni, cand mi.am dat seama ca ma confrunt cu BURNOUT, am început ședințele de masaj, psihoterapie, mi.am luat concediu, apoi mi.am dat si demisia de la locul de munca, crezand ca, o sa scap de “probleme”

  • bineînțeles ca dupa 1 luna de odihna, cand parea ca deja e mai bine, a inceput din nimic o depresie severa, apoi tristete, singurătate, etc

  • dupa vreo 4 luni de stat (desi aveam sedinte la psiholog si eram in terapie, starile urate erau tot prezente), am decis sa incep sa muncesc cate ceva in speranta ca ma va ajuta si totodata poate imi gasesc noua vocatie sau job. Bineînțeles ca a venit ANXIETATEA in splendoarea ei

  • acum, am deja 8 luni de cand mi.am dat demisia la vechiul loc de munca, si cochetez sa ma reintorc acolo sau in alta parte.

  • problema e ca peste tot unde am incercat sa muncesc perioada asta s.a lasat cu aceleasi stari negative

  • daca ma reintorc la vechiul loc (unde am lucrat 10ani) as avea din start avantaje normale netrebuind sa iau totul de la zero. Problema e ca ma tem foarte tare ca, daca ma reintorc, a doua zi o sa fiu plin de remușcări si o sa fug de acolo.

Sunt intr.o nebuloasa totala. Nu stiu ce sa fac. Starile negative nici ca dau semne sa plece.

Voi cum ati procedat in situatii asemănătoare de BURNOUT (cu toata suita de stari negative)?